Inima ascunsă a armenilor - Partea I

În ciuda unor încercări de a demonstra că armenii au populat în permanență Moldova încă din secolul al XI-ea, primele urme ale prezenței lor continue și semnificative datează din a doua jumătate a secolului al XIII-ea.

De la acea dată, armenii au dezvoltat o activitate comercială articulată, care i-a determinat, în mod inevitabil, să interacționeze și mai îndeaproape cu întreaga zonă a Mării Negre, în special cu Crimeea și, prin urmare, cu centrul genovez Caffa, care începând din secolul al XIV-ea a reprezentat una dintre principalele articulații în comerțul cu Estul.

În Moldova, armenii ajunseseră, împinși de circumstanțe politice, militare și economice, retrăind din nou tensiunile religioase, împărtășite de compatrioții lor împrăștiați în alte părți ale lumii.

Cu toate acestea, ei știau cum să se aclimatizeze și să prospere, fără a se lăsa purtați de diviziunile interne, cel puțin până în secolul al XV-ea, când au devenit o comunitate importantă din punct de vedere economic și cultural.

Moldova, poziționată pe traseul comercial dintre bazinul Mării Negre și Europa de Vest și de Est, deveni o zonă interesantă pentru dezvoltarea relațiilor economice, la acel moment.

Datorită privilegiilor, obținute de la Alexandru cel Bun, cum ar fi scutirea de taxe vamale și de tributuri, armenii, care au obținut dreptul de a comercializa și a practica meșteșugăritul în șapte orașe din Moldova, devin una din cele mai importante comunități, din punct de vedere numeric și financiar, ajutând la relansarea sistemului economic în noua lor Țară de adopție.

Astfel, în secolele XV-XVII, comerțul intern și extern al Moldovei era concentrat în mâinile armenilor, care foloseau pozițiile așezărilor, în care erau  prezenți, pentru a forma noi rute internaționale de tranzit între Polonia, Germania, Rusia și Marea Neagră.

Pe lângă activitatea de comerț, armenii din Moldova au început să producă materie primă, pe care altfel ar fi trebuit să o importe și, odată cu creșterea animalelor, au început activitatea de export profitabilă.

Armenii, care se stabiliseră în spațiul dintre Prut și Nistru, pe parcursul secolului al XIX-ea, au jucat un rol semnificativ în istoria Basarabiei: practicând comerțul, au contribuit nu numai la dezvoltarea economică, consolidând legăturile comerciale cu alte regiuni, dar mai ales au jucat un rol decisiv în ceea ce privește urbanizarea regiunii.

În scurt timp deveniseră proprietari de case, magazine, podgorii și livezi uriașe, comercianți de produse alimentare și bunuri prețioase.

Aproape toate caravanele comerciale din acea vreme erau, în mare parte, gestionate de comercianți armeni: în ciuda faptului că era o ocupație deosebit de riscantă, armenii se bucurau de legături de rudenie, împrăștiate pe toate căile de comerț și de avantajul de a cunoaște multe limbi, sporind efectiv acest tip de activitate cu succes și cu mari avantaje economice.

Armenii, prezenți astăzi în Moldova, sunt în jur de 3.000, care locuiesc, în principal, în orașele Chișinău, Bălți și Tighina, sunt integrați în viața socială și în sistemul economic.