Cine a spus că nu există "trufe" în Moldova?

Printre produsele naturale, cele mai căutate din lume, în absolut, se află trufele: această ciupercă hipogenă (subterană) a fascinat omul din cele mai vechi timpuri, astfel încât să-l stimuleze să studieze particularitățile ciclului de viață, habitatele de creștere specifice, componentele volatile ale parfumului, utilizarea în arta culinară și proprietățile afrodisiace foarte bine apreciate.

Pe cât de rară pe atât de parfumată, trufa este capabilă să declanșeze o adevărată "cursă de aur", în sens nu numai metaforic, având în vedere valoarea sa monetară. Din acest motiv, cultivarea de trufe a devenit o bună oportunitate pentru mulți fermieri de a diversifica culturile și de a avea profituri bune.

Trufele sunt ciuperci subterane, care trăiesc în simbioză cu unele plante. Fiecare tip de trufe preferă un anumit tip de plante și un anumit tip de sol. Cu toate acestea, un factor comun, care unește fiecare teren, predispus la nașterea de trufe, este prezența abundentă a calciului: carbonatul este un element-cheie, esențial pentru a atinge calitatea recunoscută a producției.

În general, trufele se dezvoltă în soluri foarte calcaroase, bine ventilate și fără stagnări. Prezența sa într-un anumit teritoriu a devenit, în general, un indicator al calității mediului și al dezvoltării economice.

Dar această ciupercă particulară este imprevizibilă: ea poate apărea oriunde, unde se găsește sistemul radicular al unui copac congenial: nu iubește pădurea densă și umbroasă, și se leagă bine de copacii izolați sau de cursurile de apă.

Există mai multe specii de arbori, cu care trufa poate intra în simbioză: specii izolate de plop, stejar și tei, salcie, nuc, alun, fag, carpen.

Până de curând se credea că trufa nu poate crește în pădurile Moldovei: această idee falsă a apărut, în realitate, din lipsa sau deficitul unor scrieri științifice și populare despre delicioasa ciupercă hipogenă.

Dar cei din domeniu, din contra, știu că trufele sunt prezente în Moldova, chiar dacă ,,cultura,, lor nu este dezvoltată: de fapt, trufele și ciupercile ar putea reprezenta elemente de atracție turistică pentru dezvoltarea viitoare a acestor teritorii.  Cunoașterea limitată (sau cultura specifică rară) a trufei, au produs efecte negative și au făcut să dispară condițiile, necesare pentru o căutare adecvată a unei astfel de resurse naturale importante.

Sondajul preliminar (amator) a examinat câteva zone potențiale din Moldova, în apropierea unor rezervații naturale, cum ar fi Rezervația științifică Codru, Rezervația științifică Pădurea Domnească și Rezervația științifică Plaiul Fagului și alte zone din regiunea centrală și sudică (zone umede).

Aceste teritorii prezintă zone de un interes considerabil natural și peisagistic, datorită prezenței pădurilor destul de intacte. Peisajul este impresionant prin dealuri joase și spații naturale largi: s-au examinat câteva mici microzone împădurite, deosebit de valoroase, formate din stejari și fagi, dar și zone ocupate de salcie, plopi și carpeni.

Cercetarea s-a încheiat cu descoperirea de trufe de soiuri Tuber aestivum și Tuber aestivum (Uncinatum): numele speciilor derivă din adjectivul latin aestivum, și indică principalul lor sezon de maturare. Primul este în general numit scorzone sau trufă neagră de vară: a fost găsită în simbioză cu stejarul și cu carpenul; al doilea soi este numit tartufo uncinato sau scorzone automnal: în simbioză cu fagul, este foarte asemănător trufei de vară, atât de mult, încât pentru a fi considerat de către mulți cercetători o variantă a ei.

Din punct de vedere economic, trufele găsite, din cauza abundenței lor în natură, sunt considerate mediu prețuite, dar cu un preț variabil, în funcție de dimensiuni.