Locuri03 septembrie 2019

Biserica din Orhei, farmecul unei lucrări sugestive

Unicitatea unui monument în peisajul arhitecturii sovietice

Biserica din Orhei, farmecul unei lucrări sugestive

Există o biserică în centrul Orheiului, un oraș mic în partea de est a Moldovei, de-a lungul malului râului Răut și la 42 km de capitală, care ne cucerește imediat, datorită imaginii sale unice.

Este un caz singular pentru latitudinea locurilor: a găsi o biserică neogotică în Moldova nu este chiar atât de simplu. Dar în Orhei există, într-adevăr, această mică bijuterie: este Biserica Adormirii Maicii Domnului, veche de un secol, un lăcaș de cult cu o istorie tulburată. Structura poate fi admirată de pe strada Vasile Mahu, lângă clădirea „Moldtelecom”.

Mica perlă apare enigmatică și fascinantă, cum numai arhitectura neogotică poate fi: un stil, care în jurul secolului al XIX-lea a reintrodus formele arhitecturii gotice, cele care în imaginația colectivă ne conduc la catedralele maiestuoase, atât de bogate în virtuozitate constructivă.

Arhitectura gotică dezvoltă verticalitatea formelor, împinse într-o măsură incredibilă. Această orientare este asociată cu agitația și dorința de a direcționa sufletul către Dumnezeu: aceasta va constitui baza sensului simbolic al acestui tip de arhitectură, suspendat între spiritualitate și erezie, între cer și cea mai pământească provocare a gravitației.

Și dacă o astfel de biserică este un lucru natural de găsit în marile orașe europene, pentru Orhei este cu adevărat ceva special, chiar dacă este un edificiu de dimensiuni modeste.

Acest lăcaș de cult se născuse ca punct de referință pentru comunitatea catolică din Orhei, la începutul secolului al XIX-lea: numărul catolicilor, care trăiau în această zonă crescuse, datorită imigranților și coloniștilor, în special lituanieni, polonezi și germani. Cei mai mulți credincioși erau concentrați la Chișinău: în 1926, în Basarabia erau 12.325 de catolici.

În 1904, comunitatea catolică din Orhei a apelat la guvernatorul Basarabiei cu o cerere de autorizare a construcției unei biserici romano-catolice. După mai multe încercări ale catolicilor, autoritățile guvernamentale basarabene le-au atribuit un teren, ce aparținea Bisericii Ortodoxe Sf. Nicolae. Construcția bisericii a început în 1911 și a fost finalizată în 1914.

Biserica a fost ctitorită de Cezarina Dolivo-Dobrovolskaia, soția unui militar rus în rezervă, originară din Lituania. A murit în 1924, la 83 de ani și a fost înmormântată chiar în cripta acestei biserici. Cu două luni înainte de a muri, a primit de la Papa Pius al XI-lea o diplomă și crucea Pro Ecclesia et Pontifice. Din motive stranii, soțul ei nu a fost înmormântat alături de ea, ci într-o biserică ortodoxă din satul Brăviceni, a cărei ctitor a fost.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special în timpul ofensivei „Iași-Chișinău”, clădirea a fost grav avariată: la 1 august 1946, consiliul municipal Orhei a dispus închiderea bisericii, situată pe strada principală a orașului.

Persecuția pe scară largă a Bisericii Romano-Catolice a fost direct legată de politica sistemului sovietic de anihilare a vieții religioase în Uniunea Sovietică: catolicii din RSS Moldovenească, în mare parte de origine poloneză, germană, ucraineană și armeană, au suferit de pe urmele acestei politici.

Clădirea, care a fost transferată direcției districtului pentru educație fizică și sport, a fost transformată într-o sală de sport. Mai târziu a fost folosită ca nod de radio. După 1990 era folosită ca depozit pentru Moldtelecom.

După careva încercări de remediere a structurii, în 2001, Episcopia Romano-Catolică de Chișinău a început restaurarea îndelungată a clădirii, realizată cu materiale din carierele raionului Orhei, așa cum era inițial. Сreatorul acestei reînvieri a fost arhitectul Eugen Smolin, autorul proiectului de restaurare.

Pe 15 august 2008, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, biserica restaurată a fost consacrată și returnată comunității. Finalul potrivit pentru acest frumos și unic exemplu, anomal, de arhitectură neogotică din Moldova.

Carlo Policano (traducere Svetlana Moțpan)

Ultimele știri

Sorry, there are no translated news-articles in this Archive period.

International editions:   Italiano | English | Russian | Română