Istoria lavandei este foarte veche și datează din vremea grecilor, unde era cunoscută sub numele de "Nardo", după numele orașului, din care se credea că este originară.
Civilizația romană a beneficiat foarte mult de această esență: nu întâmplător numele de lavandă derivă din cuvântul latin "spăla" și se referă la folosirea, făcută de greci și romani, care își strângeau florile pentru a parfuma apa termelor, în care se scufundau, desfățându-se în baia relaxantă și parfumată.
Prețiosul ulei esențial este extras din plantă, folosind metoda de distilare.
Această plantă, care colorează peisajul, trece printr-o perioadă de redescoperire, în contextul unor noi terapii naturale, pentru a trata tulburări foarte frecvente, cum ar fi durerile de cap, insomnia, hipertensiunea, bolile respiratorii, durerile reumatice și multe altele. Lavanda este folosită, în mod surprinzător, și în bucătărie, pentru pregătirea unor feluri de mâncare rafinate, cum ar fi risotto, brânzeturi, biscuiți, gemuri, ciocolată și chiar înghețată.
Când ne gândim la lavandă, la câmpurile înflorite și la pajiștile colorate în violet, instinctiv ne gândim la un singur loc, bogat în această floare prețioasă: Provența. Dar nu numai, aurul violet al acestor plante este foarte prezent și în Italia, fiind situat între dealuri, munți și câmpuri sălbatice, unde floarea, cu o mie de virtuți terapeutice, dovedite științific, crește abundent.
Climatul perfect pentru acest tip de cultură a fost pilonul fondator al Moldovei, cunoscută odată ca fiind unul dintre cei mai mari producători de uleiuri esențiale din lume. Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, în 1991, când populația încerca să învețe cum să gestioneze comerțul liber, multe culturi de lavandă dispăruseră. De atunci, multe lucruri s-au schimbat: au fost recuperate tradițiile vechi și s-au creat perspective mai bune pentru cultivarea lavandei.
Uleiul esențial a devenit un ingredient cheie pentru unele produse cosmetice, produse în Europa, care sunt "inspirate" de levănțica câmpurilor din Moldova, ce se clasează acum printre primii zece producători de ulei din lume.
În ultimii câțiva ani, în Moldova putem să vedem periodic spații mari de câmpuri violete și să inspirăm un miros de lavandă, care umple aerul într-un mod surprinzător: aceste imagini par să reamintească peisajele de pe cărțile poștale din Provența și să atragă un număr din ce în ce mai mare de turiști.
În Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, pentru anul 2018, au fost plantate peste 1.000 hectare de levănțică.
Este, de asemenea, posibil să se schițeze un itinerar, pentru a descoperi cele mai extinse și caracteristice zone de lavandă. Localitățile, în care levănțica este prezentă într-o mai mare măsură, sunt: Mincenii de Jos, Rezina, Valea-Trestieni, Nisporeni, Dondușeni, Cobușca Nouă, Anenii Noi, Gordinești, Edineț, Pelinia, Drochia, Bălți.