Plăcintă

Printre felurile de mâncare, care fac parte din bucătăria tradițională moldovenească, Plăcinta este, fără îndoială, un preparat, care poate fi considerat  unul dintre cele mai cunoscute și semnificative simboluri.

Este compusă din două straturi subțiri de aluat, pe bază de făină și apă (fără drojdii) și poate fi preparată cu o amplă varietate de umpluturi: în versiunea sărată - cu diferite tipuri de brânză, (care în limba română înseamnă doar brânză), cu cartofi, varză, dovleac, chiar și cu carne, sau, în versiunea dulce - cu diferite tipuri de fructe: mere, caise, prune, piersici, vișine și, nu în ultimul rând, cu bostan.

Acest tip de pregătire, care este foarte popular în întreaga  regiune, ce se extinde din  România  în Moldova și  în mare parte în sudul  Ucrainei, are o istorie seculară. Dispunem de date diferite și controversate asupra provenienței istorice a rețetei, care este chiar trasată în epoca neolitică și egipteană.

Dar sursa cea mai sigură este cea, ce pornește de la greci. Numită Plakis (Πλάϰοις) sau Plakounta (Πλαϰούντα), prin faptul că qătitul era făcut pe o farfurie,ar putea fi sursa unui preparat, o turtă de brânză, complet înfășurată într-un aluat de paste făinoase, care avuse mult succes în Grecia și, mai târziu, la Roma. Și din acea epocă, de fapt, cea mai timpurie mărturie scrisă: suntem în 160 î.Hr. și politicianul roman Marco Porcio Catone, cunoscut sub  numele de Censore, descrie în „Liber de agri cultura”,  cunoscută sub numele de („De Agri Culture”),  cel mai popular tort, numit „Placenta”.

Preparatul, prin urmare, autorizează începutul tuturor turtelor stratificate din brânză, dar și din legume și din carne și, desigur, a tuturor Pitelor (un fel de pâine, ce vine din est în Grecia), sau Bureke cu o umplutură (ale cui origini  foarte vechi datează chiar înainte de migrațiile turcilor din Asia Centrală în Anatolia).

Un fapt, într-adevăr surprinzător, este opinia unor oameni de știință,care conectează, în mod diferit,  Plăcinta la faimoasa Lasagna italiana, la Baclavaua turcească și chiar la Pizza. Și, fără îndoială, există o relație puternică între ele, dat fiind secolele  dominației romane în România vecină.O evoluție mai complexă și mai recentă ar putea fi reprezentată de relația particulară și cu „Focaccia de Recco”, următoarea sa rudă, având în vedere trecerea marinei din Genova, care domina Marea Mediterană și cu colonii împrăștiate în toată Marea Neagră,inclusiv în Moldova. Un fel de preparat, într-adevăr interesant,în deosebi pentru evoluția sa istorică și pentru dovada concretă a faptului, că rețeta are, de fapt, mult mai mult de 2000 de ani.