Comunicarea vinului pentru a comunica teritoriul

Comunicarea teritoriului pentru a comunica vinul, sau invers. Locuri, oameni, bucătărie, anotimpuri: totul pentru a descoperi excelența, a căuta cel mai frumos și cel mai bun, pentru a emoționa și a educa.

În ultimii ani s-a vorbit despre „storytelling”, despre modalitățile de a comunica vinul, de a lega teritoriile și vinul de o călătorie. Astăzi despre vin vorbesc toți și, cu excepția cazurilor rare, cu fraze stereotip. Ne regăsim privind la sticle, pocale și podgorii: imagini, narațiuni, descrieri senzoriale, care sunt aceleași pentru zeci de vinuri diferite.

Vinul generează informații, se vorbește pe larg pe rețelele de socializare, pe bloguri și pe site-uri: aplatizarea acestor mesaje este larg răspândită, indiferent dacă este vorba despre un conținut, produs de către crame, fie că este un conținut, generat de publicul winelovers, care comunică vinul prin postări, istorii, direct.

Dar ce înseamnă, de fapt, comunicarea vinului? Să pornim de la locul, în care se produce și se conservă vinul: multă vreme pivnița era doar un loc de producție, ascuns, nu foarte accesibil. Astăzi nu mai este doar acest lucru: crama este o forță atractivă pentru pasionați și turiști, un loc de comunicare, vânzări și ospitalitate (vizite și degustări, restaurante, pensiuni), cu activități legate de turismul vitivinicol, care devin din ce în ce mai semnificative, chiar și din punct de vedere economic, pentru fiecare producător de vin.

Deschiderea beciurilor devine fundamentală, chiar și pentru cei, care nu sunt pasionați de vin. În interiorul unui pahar cu vin, există o lume întreagă.

O mare parte din comunicarea digitală a vinului astăzi este uniformă și plană: fiecare eveniment din pivniță generează imagini similare la toți oamenii, descriind experiența și vinul cu conținuturi asemănătoare.

În așa mod, este promovat același mesaj, în același format și cu același ton. Că consumatorul alege o modalitate și nu alta, nu schimbă nimic. Același lucru este valabil și pentru conținutul propriilor site-uri: există descrieri de vinuri, care nu transmit nimic identic sau original.

Problema este, de asemenea, legată parțial de sursa de comunicare: este dificil să fii original, dacă ai la dispoziție doar o imagine și câteva linii de text, în timp ce spațiul mai larg al unui blog poate oferi o anumită libertate.

Dar când reușești să fii față în față cu producătorul, cu cuvintele sale, totul se schimbă. Indiferent dacă este un interviu sau o comunicare independentă cu publicul său, atunci când vorbește proprietarul sau persoana de contact a unei vinării, fiecare conținut devine unic și original.

Pentru că, din fericire, povestirile unice, nuanțele abordării, ideile despre vin, tonul unei voci reale, gesturile și limbajul nu sunt replicabile.

Iată de ce este de o importanță fundamentală pentru un producător să învețe să se comunice, istoria sa și nu conceptele simple, aplicabile celorlalte mii de vinuri.

O astfel de abordare se aplică foarte bine canalelor de socializare și, mai puțin, conținutului unui site web sau blog, care au nevoie de abilități de comunicare, rareori întâlnite într-o companie.

Faptul rămâne neschimbat, că vocea și istoria companiei, povestită de către companie, rămân de neînlocuit. De aceea, dacă nu sunt resursele necesare, pentru a inventa modalități noi, soluția poate fi găsită în acele istorii, care nu sunt replicabile, deoarece nu aparțin categoriilor, etichetelor sau tendințelor, ci unei singure persoane.