O peșteră demnă de Guiness

Lumea subterană a fost întotdeauna plină de farmec. Explorarea științifică a marilor cavități naturale a contribuit la faptul că a făcut accesibilă doar o parte a patrimoniului subteran, contribuind astfel la cunoașterea acestor frumuseți naturale.

Traseele pentru public în peșterile turistice răspund, de fapt, unei reglementări precise și criteriilor de siguranță, care fac ca experiența unică să fie ușoară. Vizita într-o peșteră este o călătorie magică, unde poți descoperi mari ambiente, săpate în stâncă, cu forme bizare și colorate, râuri și lacuri subterane, care sunt în stare de a "hipnotiza" pe oricine.

În nordul Moldovei, în punctul extrem și în apropierea satului Criva (Briceni), la aproximativ 150 metri de granița cu Ucraina, se află intrarea în una dintre cele mai renumite grote naturale din întreaga Europă, formată în timpul Miocenului Mijlociu (Badenian): aceasta este peștera ,,Emil Racoviță", protejată prin "Legea nr. 1538-13" din 25 iunie 1998, ce poartă numele faimosului om de știință, explorator, biolog și speolog român/moldovean.

Un loc demn de Cartea Recordurilor Guinness: peștera ,,Emil Racoviță,, este, de fapt, cea mai mare cavitate carstică din Moldova, pe locul trei după lungime dintre peșterile de ghips din Europa și pe locul douăzeci și cinci din întreaga lume.

Dar este, de asemenea, o cavernă plină de curiozități, care o fac "unică": locația sa, de exemplu, este particulară, situată pe granița moldo-ucraineană și este, deci, proprietatea a două state, cu toate problemele inerente. Sau ca aceasta, nu este explicat încă pe deplin că fiecare pasaj subteran este subliniat de argile fine de diferite nuanțe, datorită unei mineralizări aleatorii: verde, albastru, roșu, negru, alb. Când vântul suflă, fluxul de aer din peșteră este accelerat, când se oprește, particulele fine se depun și aerul devine mai curat în peșteră decât în exterior.

Aceste calități, însoțite de frumusețea și specificitatea spațiului carstic, reprezintă un avantaj pentru potențiala valoare turistică a peșterii.

Intrarea în peșteră a fost descoperită cu peste o jumătate de secol în urmă, exact în 1959, după câteva explozii din cariera de ghips, în timpul lucrărilor de expansiune.

Peștera are formațiuni neobișnuite de minerale, inclusiv cristale de selenit mari și rare, cu nuanțe de chihlimbar. Majoritatea tavanelor și pereților sunt asemănătoare unui mozaic, datorită formărilor rezultate din procesul de cristalizare a ghipsului. Pentru a ajunge la galerii, trebuie să coborâți în jur de 40 de metri pe scările metalice, care sunt atașate de pereții unui puț destul de îngust. Galeriile din peșteră formează un labirint foarte complicat, chiar și pentru cercetătorii mai experimentați, unele cu o înălțime de peste 10 metri și o lățime de 30-40 metri.

Există în prezent 100 km de tuneluri și galerii: au fost descoperite peste 20 de lacuri, bogate în săruri minerale, cu efecte curative asupra pielii, ceea ce face ca peșteră să fie extrem de atractivă. Din acest punct de vedere, grota nu este doar o atracție științifică și turistică, ci și un rezervor strategic pentru Moldova, în caz de secetă.

Din cauza lipsei infrastructurii și a lucrărilor de peisaj, accesul la peștera ,,Еmil Racoviță" este în prezent interzis: după lucrările de amenajare, care includ măsuri necesare pentru siguranță, acest sistem carstic ar putea constitui o resursă considerabilă pentru dezvoltarea turismului speologic și pentru operatorii din sector.

Este o adevărată atracție permanentă pentru turiștii din întreaga lume.