Lângă cele mai renumite atracții din Chișinău, împrăștiate prin tot orașul, există detalii la fel de fascinante, legate de evenimente istorice, clădiri și locuri, mai puțin cunoscute, care necesită doar puțină informare și cercetări, pentru a fi aduse la lumină.
Bulevardul Moscova este un exemplu: un bulevard frumos, plin de arbori verzi, situat în sectorul Râșcani, între Piața Alecu Russo și Piața Sankt-Petersburg, o stradă de aproape 2 km, construită între anii 1960 și 1970: sectorul era o zonă periferică a orașului cu puține case, ale cărei terenuri aparțineau boierului Constantin Râșcanu.
Aici a fost construit primul aerodrom al orașului: un câmp imens, acoperit de iarbă, de unde decolau și unde aterizau avioanele, cu o mică clădire destinată unui terminal, care nu a supraviețuit până astăzi.
Acest loc inițial se numea câmpul Skakov și era destinat adunărilor și paradelor pentru trupele militare: de aici, batalioanele miliției bulgare și trupele ruse au mers la războiul ruso-turc din 1877-1878, astăzi confirmat de un Obelisc și de o capelă ortodoxă.
Referințele la acest prim aerodrom, "improvizat", le găsim încă înainte de revoluție, în ziarul "Odesskie novosti" din 9 mai 1913: o notă curioasă ne informează despre experiențele nereușite ale primilor aviatori pe dealul de lângă oraș. Primul zbor demonstrativ a avut loc la 25 mai 1914, dar doar în 1921 începe organizarea reală a aerodromului din Chișinău, finalizată în 1922, ce includea un terminal, o casă cu un singur etaj, o centrală electrică, un hangar, stația de service și clădirea administrativă.
După un timp scurt, apare și un al doilea aeroport: astfel, în același loc, erau două aerodroame, unul civil, cu o suprafață de 43 hectare, iar celălalt militar, cu o suprafață de18 hectare de teren.
Aici, în 1927, a fost efectuat primul zbor de pasageri de la Chișinău spre București.
În timpul războiului mondial, aeroportul a continuat să funcționeze, inclusiv cu zborurile de pasageri, care erau asigurate de compania LARES, Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat, ce efectua rute regionale, progenitor al actualului TAROM. Din un anunț, publicat într-un ziar din mai 1942, aflăm că "... LARES reia zborurile pe rutele Chișinău-Tiraspol și Chișinău-București" și că "Zborurile se desfășoară de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și sâmbătă. Biletele sunt vândute la aeroport și într-o librărie din strada Eminescu 13 (actualmente strada Veronica Micle), de unde pasagerii sunt transportați cu autobuzul spre aeroport".
În timpul războiului, aerodroamele, considerate structuri importante din punct de vedere strategic, fuseseră bombardate și distruse. În septembrie 1944, câteva zile după eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă, Consiliul Comisarilor Poporului din URSS a emis un decret, în care a ordonat o reconstrucție rapidă: în Moldova a fost creată o unitate aeriană separată și în același an au fost reluate zborurile de pasageri și de marfă.
Traficul de pasageri în primul an de activitate al companiei aeriene moldovenești a fost de aproximativ 750 de pasageri, cu zboruri către orașele Bălți, Orhei, Tiraspol, Soroca, Lipcani, Leova. Începând cu anul 1945, zborurile se efectuează în mod regulat la Moscova (la fiecare două zile), cu o aterizare intermediară la Kiev și spre orașele din Ucraina, inclusiv Odessa, Sochi, Simferopol și Cernăuți.
Aeroportul, comparând harta modernă cu o fotografie aeriană rară din Germania, din 1944, își începea hotarul la sfârșitul străzii Kiev și la începutul bulevardului Moscova. În 1958, traficul aerian a fost organizat în 20 de orașe ale URSS, cu un volum de aproximativ 73 de mii de pasageri.
Dar, cu trecerea timpului, cerințele devin tot mai mari și astfel, în 1960, în suburbia Chișinăului Revaca, a fost construit un nou aeroport, capabil să primească aeronave moderne, mai mari. Aici se încheie istoria primului aeroport și începe istoria nouă a aeroportului internațional Chișinău.
Dar primul aerodrom nu a dispărut fără urmă. Moștenirea lui poate fi văzută și acum pe harta Chișinăului. Bulevardul Moscovei, principalul prospect al noului cartier Râșcani, trece chiar prin centrul fostului aeroport, iar o parte din strada veche, care conducea spre aeroport, a fost numită Aerodromnaia.