Delta Dunării, un paradis natural unic în lume

Sunt în număr de zece statele, care găzduiesc cursul Dunării: peisaje diferite, suprarealiste, pline de istorie.

Dunărea este al doilea, cel mai lung fluviu din Europa (după Volga): își ia începutul în munții Pădurea Neagră, Germania. În fazele inițiale cursul cotește spre est, scaldă Austria și trece de-a lungul graniței cu Slovacia. Se îndreaptă tumultuos spre sud, traversând Ungaria, marchează granița dintre Croația, Serbia și Muntenegru. Mai târziu, încetinește cursul, devine mai larg și, șerpuind de-a lungul graniței cu Bulgaria, se îndreaptă spre nord. Traversează România, Moldova și, în cele din urmă, scaldă Ucraina, în zona numită Bugeac (vechea Basarabia), zona estuarului, pe care Pactul Molotov-Ribbentrop a sustras-o din componența Moldovei actuale.

În imaginația colectivă este „frumoasa Dunăre Albastră”, făcută faimoasă de valsul lui Strauss, pentru albastrul apelor sale din zona austriacă. Spre gură, în Marea Neagră, apele Dunării se contopesc cu pământul, cu cerul și, în sfârșit, cu marea, printr-o trecere treptată, plină de vegetație, animale și reflecții.

4Moldova, printre țările interesate de cursul său, are cea mai mică parte a Dunării: puțin după ce este atins de râul Prut, după Galați, malul stâng devine moldovenesc, iar fluvul marchează granița cu România, pe o lungime de 570 de metri, lângă satul  Giurgiulești. Moldova a avut inițial doar 340 metri de țărm, dar în 1999 Ucraina a cedat, în timpul unui schimb de teritorii, încă 230 de metri.

Delta Dunării, considerată un paradis natural, se bucură de o triplă stare de protecție internațională: Rezervația Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO (grație faimosului explorator francez subacvatic Jacques Cousteau), Zonă Umedă de importanță internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și sit al Patrimoniului Natural UNESCO.

Ea include 187 arii strict protejate, care reprezintă cea mai mare rezervație a biosferei din Europa, un plămân natural, de care Planeta noastră are nevoie din ce în ce mai mult. Delta acoperă o suprafață de peste 4.000 de kilometri pătrați și reprezintă cea mai mare zonă de mlaștină din Europa. Încărcat cu mocirlă și extins, datorită a aproximativ 300 de afluenți ai săi, fluviul dă naștere unui peisaj magnific, pe țărmurile Mării Negre.

În apropierea orașului Tulcea, în partea de sud-est a României, se desprind cele trei brațe principale ale fluviului, Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, care se revarsă în Marea Neagră și se ramifică în numeroase canale mici, ce alimentează lacuri și mlaștini. Contopindu-se cu nisipul mării, sedimentul râului creează dune și insule, care contribuie la frumusețea teritoriului.

Pădurile de ulmi, stejari și arini cresc abundent pe diferite maluri de nisip: este cea mai mare mlaștină continuă din Europa, care include cea mai mare întindere de stuf, probabil din lume.

Un paradis pentru birdwatching (observarea păsărilor): delta Dunării oferă posibilitatea de a identifica peste 300 de specii de păsări migratoare și rezidente, un punct de oprire perfect, între ecuator și Polul Nord, pentru milioane de păsări. Este cea mai mare și mai bine conservată deltă europeană și continuă să se extindă spre mare, avansând aproximativ 40 de metri pe an.

Regiunea păstrează popoare și culturi, care i-au caracterizat istoria: de la urmașii vechilor „lipoveni”, pescari, veniți din Rusia țaristă în anii ’700, abandonată din motive religioase, la „grecii” din Ponto, care s-au împrăștiat de-a lungul țărmului Mării Negre, ajungând până în zona deltei, sau până la „friulani”, care au emigrat la mijlocul anilor ’800 și au supraviețuit astăzi în sate mici, precum Greci, unde majoritatea locuitorilor vorbesc italiana (sau mai bine zis, limba friulană).

Putem încheia călătoria chiar aici, în centrul italienilor din Greci, care vă pot spune povestea lor (aproape centenară), chinuită și complicată, la fel ca și apele râului. Și Dunărea, așa cum a fost timp de milenii, va continua să extindă, să reînnoiască și să schimbe acest peisaj cu contraste puternice.