Gustav Eiffel și acel pod de peste Prut

Podurile, se știe, sunt construcții, menite să garanteze legătura terestră peste o barieră naturală sau artificială, cu siguranță, printre cele mai vechi inovații inginerice ale omenirii.

Ceea, despre ce vă povestim, este o istorie particulară, care se referă la una dintre primele linii de cale ferată, care a străbătut râul Prut, frontiera naturală dintre Moldova și România, în apropierea orașului Ungheni.

Suntem la sfârșitul secolului al XIX-lea. În circumstanțe neclare, o inundație distruge podul feroviar Ungheni peste râul Prut.

Zona este situată într-un punct strategic pentru acel timp: pe de o parte, România cu calea Iași-Ungheni-Chișinău încearcă să deschidă o nouă rută de transport pentru portul central important din Odessa și, pe de altă parte, Imperiul țarist, ale cărui interese militare vizează în special Bucovina, o zonă sub influența geopolitică austro-maghiară.

Legătura feroviară este finalizată la 14 august 1869: podul de lemn, însă, nu prezintă securitatea necesară pentru problemele tehnice, iar înrăutățirea rapidă a situației geopolitice din Balcani necesită implementarea unei versiuni definitive.

Confruntându-se cu această problemă enormă, conducerea Căilor Ferate Basarabene solicită ajutor de la Gustave Eiffel, unul dintre cei mai buni ingineri de poduri feroviare de atunci.

Ajuns în Basarabia, el examinează locul și în primăvara anului 1876 noul pod a fost terminat. Lucrările se desfășurară rapid, în special pentru că podul de peste Prut va juca un rol important în strategia militară a războiului ruso-turc.

Pentru Gustave Eiffel sunt anii testelor experimentale pe structurile spațiale reticulare, un sistem static nou, care depășește limitele arhitravei și a arcadei de piatră, datorită posibilității de a strânge elementul de fier prin tracțiune. Rigiditatea și robustețea întregului este garantată de structura triunghiulară, forme geometrice, care sunt de natură nedeformabile.

După zece ani, Eiffel va folosi același principiu al podurilor sale, pentru a construi ceea, ce va rămâne cea mai faimoasă structură a sa: Turnul Eiffel.

Diferitele evenimente politice din zonă, de-a lungul anilor, determină schimbarea ecartamentului, alternând în funcție de posesia zonei, de la lățimea (1524 mm) la cea standard (1435 mm): particularitatea este că în prezent se păstrează ambele ecartamente.

Rămâne faptul, că Moldova se poate lăuda cu o lucrare unică, care încă nu este evaluată în mod corespunzător. Podul feroviar peste râul Prut este în prezent un monument, protejat de stat.