Pentru mulți dintre noi vizitarea unui muzeu este o activitate plictisitoare: opere de artă, artefacte și comori vechi, adesea legate de o istorie, despre care cunoaștem foarte puțin, admirarea cărora ar trebui să devină o experiență pozitivă, din punct de vedere cultural, însă uneori se transformă într-o experiență, pe care o uităm repede și pe care nu o apreciem pe deplin.
Foarte des aceasta se întâmplă atunci, când nu suntem "pregătiți" de a vizita un muzeu și decidem să mergem doar pentru că este un muzeu foarte important sau este recomandat de unele ghiduri turistice. Dacă vă aflați într-un oraș mare, plin de galerii de artă și muzee, precum Chișinăul, nu trebuie să le vizitați pe toate: puteți să obosiți și să vă plictisiți repede. Faceți puțin studiu și apoi alegeți muzeul în funcție de propriile interese.
Vizita devine astfel interesantă și nu este un scop în sine: dacă există un subiect, care vă interesează în particular, puteți obține întâi mai multe informații și apoi să aprofundați această temă cu vizita la muzeu, astfel încât veți fi deja pregătiți pentru ceea ce veți vedea.
Aceste sfaturi pot fi utile pentru vizitarea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, un important centru științific și cultural, bine cunoscut chiar și peste hotarele țării.
Muzeul a fost creat pentru a găzdui articolele selectate la prima expoziție agricolă din Basarabia, la inițiativa baronului Alexandru Stuart: actuala clădire principală a fost construită din 1903 până în 1905, anul numirii actuale.
Este, fără îndoială, una dintre cele mai interesante destinații din oraș: clădirea este construită în stilul Orientului Mijlociu, unică cu acest aspect caracteristic în Moldova. Mărită în timp, aceasta găzduiește colecții, care reflectă istoria naturală și evoluția socială și culturală a locuitorilor Basarabiei.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost și continuă să fie cel mai important muzeu din Republica Moldova: este cel mai vechi muzeu și permite cunoașterea, într-o manieră detaliată, a bogățiilor țării, prin colecții etnografice, zoologice, numismatice, arheologice, paleontologice și geologice.
Plimbându-vă prin sălile sale, puteți vedea expoziții permanente, care se dezvoltă în jurul unei perioade de timp, legată de istoria și evoluția omului, și de relația sa cu natura, precum și expoziții temporare, care au ca exponate obiecte de artizanat, realizate în teritoriu.
Pe parcursul existenței sale, muzeul și-a extins treptat colecțiile, care reflectă istoria naturală, evoluția societății umane și cultura tradițională în Basarabia, și apoi în Moldova.
În prezent are un patrimoniu de aproximativ 135 mii de piese, dintre care scheletul unui dinoteriu (genul Dinotherium), un mamifer proboscidian, care a apărut în timpul Miocenului Mijlociu (acum 15 milioane de ani) și a supraviețuit până în Pleistocen, acum aproximativ 1 milion de ani. Prețioasă este și biblioteca științifică a muzeului, care conține peste 41.500 de volume, inclusiv o colecție importantă de cărți rare.
Specialiștii muzeului au fost implicați în gestionarea parcurilor naționale și în conservarea teritoriilor de interes geologic, paleontologic și arheologic. Pe lângă cercetarea științifică, o trăsătură dominantă în perioada interbelică, muzeul a continuat să-și completeze colecțiile.
Conform principiilor muzeografiei sovietice, muzeul a devenit, la acea vreme, un instrument ideologic pentru propaganda politicii Partidului Comunist: din acest motiv au fost organizate secțiunile "Istoria Ținutului" și "Construcția Socialismului".
Un nou moment de cotitură a fost anul 1957, când muzeul a obținut statutul de Centru științifico-metodic al activității muzeale din Republică și a contribuit la crearea unei rețele de peste 90 de muzee de stat și 100 de muzee publice.































