Buncărul și bazele sovietice: locurile abandonate ale comunismului

Timp de zeci de ani, Uniunea Sovietică a fost o Țară închisă în sine, separată de restul lumii, păzitoare a unor importante secrete politice, tehnologice și militare.

A fost un timp, după cel de-al Doilea Război Mondial, când Statele Unite și Uniunea Sovietică se aflau în competiție una cu alta, în scopul de a deține cele mai impresionante vehicule și infrastructuri militare. Lupta, pentru a deveni cea mai mare putere mondială în anii Războiului Rece, s-a sfârșit prin a fi o căutare disperată a "celui mai puternic".

Singurul rezultat concret a fost dizolvarea URSS, care a lăsat zeci de fragmente abandonate, împrăștiate în fostele republici sovietice, de la baze secrete până la buncăre, silozuri subterane pentru rachete, care ne amintesc de eșecul Uniunii Sovietice în încercarea sa de a deveni prima putere din lume.

Farmecul acestor ruine, însă, este cu adevărat impresionant, dovada a unei forțe militare, care astăzi s-a schimbat, cu siguranță: în acest articol vă vom prezenta câteva fotografii extraordinare ale unei foste baze militare, o adevărată mărturie istorică a Războiului Rece și, fără îndoială, construcția cea mai enigmatică din Moldova.

În partea de nord a Moldovei este un mic orășel, numit Șoldănești, care la prima vedere poate părea unul dintre multe altele, dacă nu ar fi faptul că, la câțiva kilometri distanță, mai exact în Olișcani, se găsește o adevărată bază militară secretă: armata sovietică nu a avut timp să o finiseze, deoarece a fost abandonată în același timp cu prăbușirea Uniunii Sovietice (1991).

Această bază, numită "obiectivul 1180", care ocupă aproximativ 20 hectare și este protejată de 196  hectare de pădure, a fost concepută pentru a fi utilizată ca un punct de comandă de rezervă al Statului Major General al Forțelor Armate ale Tratatului de la Varșovia: în cazul unui atac nuclear, baza  trebuia să furnizeze, cel puțin timp de 24 de ore, activitatea de comandă și să coordoneze, în același timp, operațiile militare cu cele ale Moscovei.

Locul este acum acoperit de vegetație: labirintul străzilor cu plăci de beton, din care este compus, cu numeroase șanțuri, mărturisesc abandonarea definitivă.

Dintre toate construcțiile din exterior, prezente în acea epocă, s-au păstrat doar scheletele a două blocuri administrative și a unui bloc locativ, în timp ce nimic nu se știe despre un hangar uriaș, la moment nu există nici o urmă.

Baza militară reală este într-adevăr ciclopică: astăzi sunt vizibile doar două blocuri cilindrice, situate unul lângă celălalt, cu un diametru de 32 metri și la o adâncime de peste 60 metri (13 nivele). Aici, în subsol, există încă sute de tunele, metal topit și ciment de cea mai înaltă calitate: coborârea în "gaura enigmatică" a structurii impunătoare este, într-adevăr, dificilă și periculoasă, iar faptul că cea mai mare parte (90 %) din întreaga structură este scufundată în apă,  complică operațiunile de investigare.

Această bază secretă a costat statul, fără a fi finalizată, aproximativ 32 milioane de ruble: pentru o comparație, în anii 80, o clădire standard cu cinci etaje costa 1 milion de ruble, Circul din Chișinău - 2 milioane de ruble, iar Teatrul Național de Operă și Balet din Chișinău - aproximativ 4 milioane de ruble.

După retragerea trupelor sovietice, baza a fost abandonată și, în 1991, prin decret prezidențial, toate armele, muniția, echipamentul militar și alte bunuri, ce aparțineau unităților armatei sovietice, au fost declarate patrimoniu național.

Perspectivele viitoare nu sunt bune, dar considerăm, totuși, că acest obiectiv strategic trebuie să revină în proprietatea statului (în prezent este o proprietate privată) și să fie transformat într-un Muzeu al ocupației sovietice: acesta poate fi, cu siguranță, un loc unic, care ar putea reprezenta o destinație foarte atractivă pentru obiectivele turistice ambițioase ale micii republici.