Tradiții și cultură03 ianuarie 2020

Postul

Tradiție religioasă a Moldovei Ortodoxe

Postul

Practica postului, ca instrument de reechilibrare fizică și mentală și, în același timp, ca mijloc de purificare și de penitență în contextul mistico-religios, naște astăzi o anumită neîncredere, rămânând un subiect discutat, dar puțin cunoscut.

Postul este renunțarea totală sau parțială la anumite alimente și băuturi, pentru o perioadă mai mult sau mai puțin lungă, în general asociată cu un control al plăcerilor trupești, gândurilor, pasiunilor și acțiunilor neconvenabile.

Este o practică împărtășită de majoritatea tradițiilor religioase: de fapt, nu există religie, care să nu prevadă o formă de post și, în consecință, o petrecere, pentru a întrerupe efortul de a nu mânca multe ore în șir.

În Creștinism, atât în Iudaism, cât și în Islam, este un act de penitență, care se efectuează în zilele fixate (Postul Paștelui, Ramadan); postul este folosit și în Budism, pentru a elibera mintea și a îmbunătăți spiritualitatea; în gândirea chineză este considerată o practică de sănătate și spiritualitate, care vizează purificarea corpului și realizarea unui echilibru mental și emoțional, ce permite conectarea cu spiritul. În combinație cu practicile de meditație, a fost practicată din cele mai vechi timpuri, pentru a accelera și aprofunda procesul de creștere personală a individuumului.

Postul are, după tradițiile religioase, rolul de disciplină, legătură comunitară, rugăciune, act votiv și poate fi înțeles ca un mijloc de purificare pentru a aborda divinul; în același timp, poate fi văzut și ca un instrument de purificare a organismului de o stare de intoxicație, cauzată de supraalimentare.

La început nu existau prevederi precise și obligatorii, dar de-a lungul timpului, Biserica a stabilit regulile și durata acestei practici pe tot parcursul anului.

Originea acestui exercițiu se pierde în timp, sau mai degrabă aproximativ atunci, când specia noastră umană a devenit pricepută în agricultură și creșterea animalelor.

Înainte de aceasta, posturile organizate și colective cu greu ar fi fost văzute și motivate. Nu era nevoie. Nu se putea posti, dacă nu era nimic de mâncare. Dar, după ce am devenit proprietari de pământ și îmblânzitori de animale, am cunoscut pentru prima dată abundența, pe de o parte și, foametea pe cealaltă.

În anii de abundență au urmat perioade foarte grele, de foamete. Postul apare, așadar, ca un exercițiu practic, pentru a se obișnui cu momentele de penurie și pentru a ne aminti că abundența nu poate fi o constantă infinită. Postul în religii apare, tocmai, ca o refacere a perioadei, în care am cunoscut abundență, dar și distrugerea culturilor și a epidemiilor, din cauza lipsei de hrană.

Dar anume acolo, unde religia nu are nimic de-a face cu asta, postul se bucură de o anumită reputație, un teren de mijloc între dieta de slăbit și efortul mental.

Desigur, acum în supermarketuri pare că abundența nu se poate termina niciodată, iar postul este atât de departe de aceasta. Nu mai este nevoie să ne obișnuim cu perioadele de penurie, deoarece disponibilitatea hranei pare să ne însoțească întotdeauna. Chiar dacă postul nu are o utilitate practică, este interesant cum continuă, chiar și astăzi, să joace rolul său social și spiritual. Poate pentru că, până la urmă, noi, ființele umane, existăm datorită alimentelor, aerului și apei, desigur, dar și datorită simbolurilor, ideilor și credințelor.

În calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse există patru posturi, la fel ca și numărul anotimpurilor. Postul de Crăciun (Nașterea Domnului), care a început la 28 noiembrie și care se va încheia la 6 ianuarie, este a doua, cea mai lungă perioadă de post, după Postul Mare (Postul Sfintelor Paști), care este cel mai important.

Exista diverse motivații pentru a ține post, precum pariuri, vanitate, dar principalele motive sunt religioase. Postul are o semnificație ascetică religioasă. Fără post sărbătoarea nu are valoare.

Carlo Policano / Svetlana Moțpan

Ultimele știri

vineri 28 februarie
Mărțișorul
Un fir roșu și alb, care simbolizează începutul primăverii și renașterea naturii, între simboluri...
marţi 25 februarie
Dragobete
În Moldova dragostea se sărbătorește de două ori
vineri 21 februarie
Genova, coloniile de la Marea Neagră - Partea II
Evoluția așezărilor și a relațiilor comerciale
marţi 18 februarie
Genova, coloniile de la Marea Neagră
Evoluția așezărilor și a relațiilor comerciale
vineri 14 februarie
Moldova și Pactul  Ribbentrop-Molotov– Partea a II
Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat
marţi 11 februarie
Moldova și Pactul Ribbentrop-Molotov
Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat
vineri 07 februarie
Ștefan al III-lea cel Mare - Partea II
Domnitorul, simbol al Moldovei
marţi 04 februarie
Ștefan III cel Mare
Domnitorul, simbol al Moldovei
vineri 31 ianuarie
Totul va fi bine
Mantra pozitivității în viața de zi cu zi a moldovenilor
marţi 28 ianuarie
Homo Sovieticus
O călătorie în viața de zi cu zi a unui simplu cetățean sovietic
International editions:   Italiano | English | Russian | Română