"Șampania" sovietică, marele vis

Deși încă un teritoriu puțin cunoscut în Europa veche, acest colț microscopic al Europei de Est, într-un trecut recent, a fost una dintre uneltele din mașina puternică a Uniunii Sovietice, o semilună fertilă, renumită pentru fructele sale, dar și mai mult pentru vinurile sale: pe timpul URSS "șampania" fabricii Cricova din Moldova era considerată cel mai bun produs disponibil în întregul imperiu sovietic.

Și că la "șampanie" visa întreaga clasă politică, putem deduce din faptul că însuși Stalin a conceput chiar un "plan de cinci ani pentru șampanie", exact așa cum l-a creat pentru producția de cărbune și oțel.

"Șampania sovietică" s-a născut în URSS în 1937, an renumit, ca fiind apogeul represiunilor staliniste și pentru revenirea oficială a tradițiilor de Crăciun (chiar dacă au fost mutate de Anul Nou), inclusiv pomul de revelion, darurile, cina și Moș Crăciun, pe atunci numit Moș Gerilă. Produsă conform aceleiași metode ca originalul francez, este mai mult decât o etichetă: este simbolul bunăstării comuniste, un gust, care provoacă nostalgie proustiană în milioane de oameni.

Obiectivul lui Stalin era acela de a oferi cetățenilor sovietici, după ani de război și raționalizare, un bun de consum, pe care toți și l-ar fi putut permite. Metoda tradițională de producere a șampaniei, prin fermentarea lungă în sticlă, era prea costisitoare și durabilă: prin urmare, Uniunea Sovietică a dezvoltat metoda sa, cu fermentație în rezervoare speciale, denumită "flux continuu". Acest lucru a făcut procesul de producție mult mai scurt (în jur de o lună) și а redus соsturile: un alt fel de luptă de clasă pentru crearea unei băuturi "șampanie pentru popor".

O etichetă neagră, cu litere albe, devine astfel nu numai un simbol al noului an, ci și unul dintre simbolurile cuceririlor vieții sovietice. Sticla era destul de scumpă, dar nu mai putea lipsi de la masa de revelion, alături de salam, caviar și măsline. Pentru asta, poporul sovietic  trebuia să muncească mult, inclusiv să stea la coadă, pentru  multe ore în șir, în ajunul Anului Nou. O precizare: cuvântul "șampanie" este încă folosit pe scară largă în blocul sovietic ca sinonim pentru toate vinurile spumante.

Primele întreprinderi industriale, organizate conform criteriului fluxului continuu, se aflau la Moscova și Leningrad. Cricova a intrat în producție mai târziu, în jurul anului 1957, datorită lui Petru Ungureanu, care a organizat producția, la fel cum a făcut-o și la Rostov-pe-Don.

În 1970, cele 30/40 de fabrici existente au produs 249 milioane de sticle de "șampanie sovietică". În întreaga lume, prestigiul și faima "șampaniei sovietice" (atât tip dulce cât și sec) s-au răspândit în exces. De ajuns să ne gândim la faptul, elocvent în sine, că în 1975 "Moet", cel mai faimos producător francez, a cumpărat licența pentru producția de șampanie, conform metodei sovietice.

Astăzi, datorită unei noi agriculturi, sectorul vitivinicol are un angajament nou și divers: în regiunile Mării Negre, există podgorii cu viță de vie, care încep să producă un vin bun și un excelent "vin spumant".