Astăzi „Republica Moldova” corespunde, în mare parte, teritoriului cunoscut sub numele de Basarabia (în rusă Бессарабия), denumire care, după cum am văzut, a început să circule abia din 1812, sau de la anexarea părții estice a Principatului Moldovei la Imperiul Rus, pentru a indica întregul teritoriu dintre râurile Prut și Nistru.
Moldovei nu îi mai aparțin astăzi, datorită infamului Pact Ribbentrop-Molotov din 1940 și evenimentelor istorice ulterioare, până în 1944, o zonă mai mică în nordul Basarabiei și tot sudul, inclusiv partea de coastă a Mării Negre, acum fiind parte componentă a Ucrainei, care, de fapt, a privat-o de singura sa ieșire la mare.
Premisa lingvistică, făcută anterior, este necesară tocmai pentru a înțelege concurența actuală dintre toponimele Moldova și Moldavia și, la fel, între Basarabia și Bessarabia.
Aspectul etimologic al termenului Moldova / Moldavia este dezbătut: numele ar fi fost atribuit râului, care traversa văi bogate în conifere și, ulterior, ar fi desemnat și regiunea.
Moldavia este toponimul latin clasic, comun unor limbi romanice, care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor. De atunci, termenul ar fi fost folosit de limbile occidentale după modelul rusesc „Молдавия”. În rezumat, este denumirea toponimică italianizată din rusă și care poate fi găsită în hărțile geografice genoveze, ce datează din secolele XVI-XVII, adoptată de francezi (Moldavie), spanioli (Moldavia) și polonezi (Mołdawia).
Denumirea de Basarabia, menționată în istoriografia medievală, este reflectată în lucrările lui Dimitrie Cantemir (Descrierea Moldovei și Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor) unde, în plus, este chiar descrisă ca un teritoriu separat de Moldova însăși, fără să fi fost în măsură să delimiteze clar limitele celor două teritorii.
Pentru a clarifica lucrurile, considerăm că este necesar să ne bazăm pe anumite aspecte toponimice, conștienți de faptul că este un câmp de controverse ușoare și că, în decursul evoluției istorice a Țării, alternanța celor două nume este o problemă complicată.
Confuzia și nevoia de a face lumină este evidentă: utilizarea corectă a toponimelor nu este în niciun caz un aspect neglijabil, având în vedere implicațiile istorice, lingvistice și, mai ales, politice, referitoare la utilizarea unui termen și nu al altuia.
Dacă străinii și turiștii folosesc două nume diferite, în limba română există o singură formă, atât pentru termenul Moldova, cât și pentru Basarabia.
Era destul de evident și previzibil că, odată cu recâștigarea independenței în 1991, guvernul moldovean a atribuit Statului numele de Moldova, datorită în parte efectelor schimbărilor lingvistice și, în parte, evident, sentimentelor naționaliste și antisovietice.
Același lucru este valabil și pentru termenii Basarabia (în română) și Bessarabia, adaptarea traducerii din rusă în italiană.
Regiunea a fost întotdeauna cunoscută de locuitorii săi și de cei, care vorbesc limba română, ca Moldova sau Basarabia, deși de multe ori a fost și mai este numită Moldavia de către cei, care vorbesc engleza sau rusa.
În ceea ce privește alegerea, care este împărtășită și de unii savanți importanți, forma Moldova este preferată formei Moldavia, iar Basarabia formei Bessarabia din două motive: primul, din respect instituțional, numele oficial fiind Republica Moldova, iar cel de-al doilea, din punct de vedere lingvistic, deoarece se potrivește mai bine fonologiei, morfologiei și pronunției limbii italiene.
International editions: