Tradiții și cultură28 februarie 2020

Mărțișorul

Un fir roșu și alb, care simbolizează începutul primăverii și renașterea naturii, între simboluri și folclor

Mărțișorul

Din decembrie 2017, Mărțișorul face parte din Patrimoniul Cultural Oral și Imaterial al Umanității UNESCO.

Dosarul a fost prezentat de către România, împreună cu alte trei țări: Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, unde există această frumoasă tradiție de primăvară, cu o anumită diferență în formă, dar în acelaș spirit de sărbătorire a renașterii naturii.

În Moldova (cât și în România, Bulgaria, Macedonia și Grecia) venirea primăverii coincide cu începutul primăverii meteorologice, care este prima zi a lunii martie.

Cuvântul Mărțișor este diminutivul lui Marț, vechiul nume popular pentru martie (martie, în limba română modernă), ceea ce înseamnă literalmente "un mic martie".

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă, legat de un fir împletit, roșu și alb, care se oferă în dar persoanelor dragi la 1 martie.

Dăruirea acestui mic obiect oamenilor este un obicei vechi și, se zice că purtătorul va fi puternic și sănătos pentru tot anul următor. De obicei, se poartă prins la haine, aproape de inimă, până în ultima zi a lunii martie.

O legendă din Republica Moldova ne spune că, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară, ajunsă la marginea pădurii, a observat cum într-o poiană, în mijlocul unui tufiș spinos, s-a ivit căpșorul unui ghiocel.

Iarna, văzând apariția florii, chemă Vântul și Gerul ca să distrugă ghiocelul și, fiind acoperit cu un strat de zăpadă, el a înghețat rapid.

Primăvara, care a observat scena, a dat la o parte imediat zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare, făcând-o să reînvie.

În așa fel, Primăvara a învins Iarna: din acest motiv, culorile Mărțișorului se referă la sângele roșu pe zăpada albă.

În vremurile moderne Marțișorul a devenit un simbol al prieteniei, iubirii, speranței, aprecierii și respectului.

Mărțișorul are origini daco-tracice: tracii, la fel ca și romanii, sărbătoreau Anul Nou la 1 martie, luna, care își ia numele de la zeul Marsyas, al cărui cult era dedicat fertilității și vegetației.

În folclorul daco-românesc anotimpurilor le sunt atribuite culori simbolice: primăvara este roșie, vara este verde sau galbenă, toamna este neagră iar iarna este albă.

Acesta este motivul, pentru care se poate spune că firul Mărțișorului, alb și roșu, este un simbol al trecerii de la iarna albă și rece la izvorul viu, primăvara, asociată cu focul și viața.

Mărțișorul este firul zilelor unui an, cât și firul vieții noastre.

Carlo Policano (traducere Svetlana Moțpan)

Ultimele știri

marţi 25 februarie
Dragobete
În Moldova dragostea se sărbătorește de două ori
vineri 21 februarie
Genova, coloniile de la Marea Neagră - Partea II
Evoluția așezărilor și a relațiilor comerciale
marţi 18 februarie
Genova, coloniile de la Marea Neagră
Evoluția așezărilor și a relațiilor comerciale
vineri 14 februarie
Moldova și Pactul  Ribbentrop-Molotov– Partea a II
Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat
marţi 11 februarie
Moldova și Pactul Ribbentrop-Molotov
Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat
vineri 07 februarie
Ștefan al III-lea cel Mare - Partea II
Domnitorul, simbol al Moldovei
marţi 04 februarie
Ștefan III cel Mare
Domnitorul, simbol al Moldovei
vineri 31 ianuarie
Totul va fi bine
Mantra pozitivității în viața de zi cu zi a moldovenilor
marţi 28 ianuarie
Homo Sovieticus
O călătorie în viața de zi cu zi a unui simplu cetățean sovietic
International editions:   Italiano | English | Russian | Română