Tradiții și cultură14 februarie 2020

Moldova și Pactul Ribbentrop-Molotov– Partea a II

Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat

Moldova și Pactul  Ribbentrop-Molotov– Partea a II

Pactul Molotov-Ribbentrop”, semnat de Uniunea Sovietică și Reich, de către ministrul sovietic de externe Veaceslav Molotov și omologul său german Joachim von Ribbentrop, a intrat în istorie ca fiind cea mai tulburătoare istorie a secolului al XX-lea: Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă, la 23 august 1939, s-au angajat să nu întreprindă acțiuni ostile una împotriva celeilalte.

Tratatul a fost urmat de un protocol secret, făcut cunoscut abia în 1989, numit „Pactul de prietenie și delimitare a teritoriilor”, care a autorizat eficient divizarea unei părți din Europa Centrală și a regiunii baltice în „sfere de influență”. Cele două dictaturi au împărțit Polonia și armata lui Stalin avea mână liberă asupra Basarabiei și republicilor baltice.

În timpul discuțiilor, germanii au pus problema statului polonez sub controlul Germaniei și URSS, solicitați, în acest sens, de Mussolini. Pentru sovietici Polonia nu trebuia să existe, deoarece era „un obstacol în calea oricărei relații viitoare dintre Germania și URSS”. La această concluzie s-a ajuns după războiul, despre care se cunoaște puțin, care a durat până în 1921, între Polonia și Rusia, și care a dus la anexarea de către Polonia a Lituaniei, Belarusului și Ucrainei.

În prima zi a lunii septembrie, Polonia a fost atacată de către germani, care au trecut granița: „noul război”, rapid și distructiv, nu le-a dat posibilitate polonezilor să se apere. Pe 3 septembrie au început negocierile dintre germani și sovietici, pentru o implicare directă a acestora din urmă în conflict și, în zorii zilei de 17 septembrie, trupele sovietice, spre surprinderea polonezilor, au trecut granița. Polonia, pivotul acordului dintre Germania și URSS, a fost victima nu numai a unui atac comun, ci și un teritoriu unde, pentru prima dată în secolul nostru, a fost pus în practică un război de exterminare, susținut de motivații ideologice.

Războiul, care a început în scopul apărării Poloniei de invazia nazistă, s-a încheiat cu înfrângerea Germaniei și repartizarea către Uniunea Sovietică nu numai a unei părți a Poloniei, ci și a acelei părți a Europei de Est, destinată să fie dominată, aproape cincizeci de ani, de un regim comunist dur: așa țări precum Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Germania de Est, România, Moldova, Iugoslavia și Albania.

Singura excepție a fost Finlanda, invadată de Stalin la 30 noiembrie. După câteva luni de confruntări în „Războiul de iarnă”, Uniunea Sovietică a renunțat la intenție, obținând doar 10% din teritoriul finlandez. Pactul va fi trădat de către „Führer”, în iunie 1941, nerăbdător să pună mâna pe zăcămintele de petrol și resursele naturale, prezente în întreaga Uniune. Ceea ce Troțki prezisese încă din 193, a devenit realitate, el susținând că, dacă Hitler ar ajunge la putere, Germania va declara război Uniunii Sovietice.

Conform pactului Ribbentrop-Molotov, Moscova a impus, în 1940, României cedarea Basarabiei și, curios lucru, și a Bucovinei de Nord, neprevăzută de protocoale. În timpul ofensivei, Armata Roșie a ocupat și Ținutul Herța, nemenționat în ultimatumul sovietic, populat de români.

În vara anului 1940, teritoriile anexate de ruși, au fost împărțite între nou formatele Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

RSS Moldovenească includea o mare parte din Basarabia, între Prut și Nistru, partea de vest a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, (RASSM), astăzi Transnistria, apoi o parte a Moldovei, în timp ce RSS Ucraineană cuprindea părțile rămase din Basarabia și preexistenta Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, împreună cu Bucovina de Nord, Ținutul Herța și fâșia de coastă a Deltei Dunării.

Alianța României cu Germania nazistă, în vara anului 1941, a determinat recucerirea Basarabiei, în timpul operațiunii „Barbarossa”, care a fost urmată de campanii de persecuție politică, arestări, execuții și deportări.

Situația a fost inversată trei ani mai târziu, în august 1944, în timpul Operațiunii Iași-Chișinău. La 12 septembrie, Bucureștiul a semnat armistițiul de la Moscova, care a confirmat granițele cu URSS din 1941, începând îndepărtarea culturală progresivă a zonei de la est de râul Prut, supusă unei continue și îndelungate rusificări. Aceste granițe, atunci doar administrative, după dizolvarea URSS, au devenit frontiere de stat, lipsind Moldova de teritorii și de ieșirea la mare.  

Carlo Policano (traducere Svetlana Moțpan)

Ultimele știri

marţi 11 februarie
Moldova și Pactul Ribbentrop-Molotov
Pactul și consecințele asupra teritoriilor cu un aspect nou, forțat
vineri 07 februarie
Ștefan al III-lea cel Mare - Partea II
Domnitorul, simbol al Moldovei
marţi 04 februarie
Ștefan III cel Mare
Domnitorul, simbol al Moldovei
vineri 31 ianuarie
Totul va fi bine
Mantra pozitivității în viața de zi cu zi a moldovenilor
marţi 28 ianuarie
Homo Sovieticus
O călătorie în viața de zi cu zi a unui simplu cetățean sovietic
vineri 17 ianuarie
Genova - La Superba - Partea II
Dominația în Marea Neagră și rolul Crimeei
vineri 10 ianuarie
Genova - La Superba - Partea I
Dominația în Marea Neagră și rolul Crimeei
vineri 03 ianuarie
Postul
Tradiție religioasă a Moldovei Ortodoxe
vineri 27 decembrie
Anul 2020 bate la ușă
"În fiecare dimineață, când mă trezesc, fiind încă sub mantia cerului, simt că este Anul Nou pentru...
marţi 24 decembrie
Magia sărbătorilor de iarnă la moldoveni
Sărbătorile de iarnă ocupă un loc aparte în inimile moldovenilor, cu tot felul de tradiții...
International editions:   Italiano | English | Russian | Română